Planul național de Redresare și Reziliență, lansat în dezbatere publică / Klaus Iohannis: Vom implementa un nou model de dezvoltare, bazat pe investiții, inovare și competitivitate

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro, a fost lansat joi seara în consultare publică, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Ludovic Orban.

Cu un total alocat de 30,44 mld. euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

HotNews.ro transmite cele mai importante declarații de la prezentarea planului.

Președintele Klaus Iohannis:

Traversăm o perioadă extrem de dificilă, cu restricții și constrângeri, ale căror efecte negative le-am resimțit din plin cu toții, în plan sanitar, social și economic. Avem de gestionat în continuare provocările crizei sanitare, însă, în egală măsură, trebuie să pregătim cele mai potrivite politici și măsuri pentru redresarea economiei și dezvoltarea țării noastre.

Modelul guvernărilor anterioare, bazat doar pe stimularea consumului și pe măsuri de azi pe mâine, a neglijat tocmai investițiile, care sunt baza dezvoltării unei țări. Lipsa investițiilor în infrastructura de sănătate, educație sau în proiectele majore de infrastructură de transport, energie și agricultură constituie rezultatul unor măsuri și politici defectuoase, care nu trebuie să se mai repete.

În anii următori, țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiții, inovare și competitivitate. Depinde numai de noi să transformăm provocările actuale în oportunități și să identificăm cele mai bune soluții la problemele cu care ne confruntăm. Toate resursele financiare pe care România le are la dispoziție trebuie utilizate inteligent și în beneficiul românilor. În 2020, am pus deja bazele schimbării și vom continua această abordare într-un ritm susținut în anii următori.

Doamnelor și domnilor,

În urma unor negocieri intense și complicate la reuniunea Consiliului European din luna iulie, am reușit să obțin pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii 9 ani. Aceste fonduri reprezintă o oportunitate istorică de a dezvolta România pe termen mediu și lung.

Am lucrat împreună cu Guvernul liberal în toată această perioadă, astfel încât să ne asigurăm că România va fi pregătită să acceseze din timp Facilitatea pentru Redresare și Reziliență, instrument financiar unic în istoria de până acum a Uniunii Europene.

Țara noastră va putea utiliza peste 30 de miliarde de euro din această Facilitate. Vor fi disponibile fonduri pentru recuperarea economică și pentru accelerarea potențialului de creștere în perioada post-pandemie, în baza documentului pe care îl lansăm astăzi în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care propunem reforme și investiții cu efecte benefice directe asupra vieții românilor.

Este momentul cel mai bun să ne asumăm reforme ambițioase în domenii importante, precum cel al legislației achizițiilor publice, în domeniul administrației publice, precum și în privința legislației din domeniul fondurilor europene, pentru ca aceste sume să fie administrate responsabil, transparent și să fie cheltuite în beneficiul real al cetățenilor.

Mă refer, în primul rând, la investițiile atât de necesare în infrastructura de sănătate, cu precădere construcția de spitale noi și extinderea celor existente. Totodată, propunem investiții suplimentare în infrastructura școlară și fonduri pentru comunitățile locale, inclusiv investiții în digitalizare administrativă, mobilitate inteligentă și regenerare urbană.

România trebuie să se conecteze la realitățile zilelor noastre, inclusiv în ceea ce privește tranziția climatică și transformarea digitală, pentru a stimula creșterea economică și pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite.

Este timpul să răspundem adecvat în raport cu interesele naționale și strategice în privința transformării digitale și a tranziției verzi, să beneficiem de digitalizarea administrației, de inovarea proceselor tehnologice pentru a obține produse competitive și să accesăm competențele viitorului.

În spiritul dialogului deschis și constructiv, Planul Național de Redresare și Reziliență este lansat astăzi în dezbatere publică. Rolul transparenței și al consultărilor este acela de a construi împreună România de mâine.

De aceea este important ca discuțiile pe marginea Planului, care vor avea loc în perioada următoare, să fie aplicate, fundamentate și să depășească paradigma populismului electoral, dar și promovarea de interese particulare.

Acest Plan este despre România și despre români și vă invit să îl tratăm ca atare, cu responsabilitate și bună-credință.

Cu toții ne dorim ca țara noastră să se dezvolte în următorii ani și am toată încrederea că vom depăși împreună dificultățile actuale, că vom pune bazele României Normale, ale României prospere și puternice în fața oricăror provocări, pentru a avea cu toții un viitor cât mai bun în țara noastră.

Premierul Ludovic Orban

Suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Ţara noastră, noi, toți românii, în următorii ani vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziție și noi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României.

Președintele Klaus Iohannis a realizat o performanță fără precedent în cadrul unor negocieri extrem de dificile, reușind să asigure României în următorii ani un suport financiar consistent, care va fi un motor de modernizare, un motor de dezvoltare, un motor care să permită cu adevărat României să realizeze saltul în dezvoltare de care are nevoie și să își ocupe locul cuvenit în rândul națiunilor dezvoltate ale Europei. Confruntați cu o criză fără precedent, liderii europeni au decis să acționeze în comun, sincronizat, pentru ca recuperarea să fie o recuperare comună, pentru că doar dacă ne mișcăm toți împreună și nu lăsăm pe nimeni în urmă ne vom recupera rapid și vom deveni puternici.

Sigur că decizia de a susține acest efort de recuperare și de relansare economică la nivelul fiecărei țări a Uniunii Europene va depinde în schimb de capacitatea fiecărei țări de a implementa toate proiectele finanțabile prin Programul Național de Reziliență și Recuperare. Nu o să prezint în detaliu acest proiect de plan național de recuperare și reziliență, acest lucru îl va face cel care a muncit, a condus întreg procesul de elaborare a acestui proiect. Am să mă refer, în schimb, la faptul că acest Plan Național de Recuperare și Reziliență este doar un pilon de sprijin pentru dezvoltarea României în perioada următoare. Acest Plan Național de Recuperare și Reziliență trebuie văzut în complementaritate cu finanțările care vor fi asigurate în cadrul bugetului Uniunii Europene 2021-2027. Toate măsurile, toate programele care sunt incluse în acest Plan Național de Recuperare și Reziliență sunt incluse în coordonare, în complementaritate cu celelalte surse de finanțare de care va beneficia România în perioada care va veni.

Pe lângă resursele financiare de peste 30 de miliarde de euro de care vom beneficia în cadrul Planului Național de Reziliență și Recuperare, vom avea la dispoziție peste 46 de miliarde de euro, pentru coeziune, pentru agricultură, pentru fonduri pentru o tranziție justă. De asemenea, vom beneficia și de alte finanțări, chiar în cursul acestei săptămâni Comisia Europeană a decis alocarea către România a unei prime tranșe de 3 miliarde de euro din Programul SURE, care este destinat finanțării măsurilor active, măsurilor de susținere a companiilor şi angajaților din domeniile de activitate care au fost afectate de pandemie. România mai beneficiază de o altă axă de finanțare, prin intermediul fondului de modernizare, cu resurse de aproximativ șase miliarde de euro care sunt destinate investițiilor în creșterea capacităților de producție a energiei, pe energie regenerabilă, în modernizarea capacităților de producție în sistem de cogenerare, în susținerea finanțărilor în domeniul eficienței energetice, de asemenea susținerea finanțărilor pentru modernizarea rețelelor de transport, fie a energiei termice, fie a gazului natural. Toate aceste resurse financiare de care beneficiază România vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea economică a României.

Nu am să mă feresc să vorbesc despre alegeri. Din păcate, o lungă perioadă de timp, din România singurele lucruri bune și singurele informații pozitive care veneau către partenerii noștri europeni veneau din partea președintelui României. Oficialii europeni s-au obișnuit să aibă numai surprize neplăcute din partea fostelor guverne. De un an de zile lucrurile s-au schimbat și Guvernul contribuie alături de președinte în a face surprize frumoase partenerilor noștri europeni. Suntem într-un parteneriat extrem de solid și puternic, care nu are alt scop decât acela de a crește influența României în deciziile care se iau la nivel european, decizii care sunt în interesul general al cetățenilor Uniunii Europene și, de asemenea, de a putea fructifica toate oportunitățile care sunt puse la dispoziția României în concertul european. Nu este indiferent cine va câștiga aceste alegeri, pentru că efortul de accesare a acestor resurse financiare este un efort care nu poate fi făcut de oricine. E suficient să ne uităm la rata de absorbție de până în 4 noiembrie ca să vedem că cei care au guvernat înaintea noastră aproape parcă nu și-au dorit să folosească fondurile europene pentru a îmbunătăți viața românilor. Schimbarea este evidentă în materie de abordare a relației cu instituțiile Uniunii Europene doar după ce noi am preluat guvernarea. Nu este simplu să absorbi bani europeni, trebuie să ai proiecte solide, serioase, trebuie să generezi o dinamică în întreaga societate, pentru că absorbția fondurilor europene nu depinde numai de guvern, ci depinde de un ansamblu instituțional și depinde, practic, de administrațiile locale, de universități, depinde de organizații neguvernamentale, de organizații patronale, de organizații profesionale, depinde de beneficiarii individuali, care au capacitatea de a genera proiecte, astfel încât să poată să beneficieze de proiectele finanțate de la nivelul Uniunii Europene. Efortul de a transforma România în bine, de a dezvolta, de a modernizat România va trebui să fie un efort de ansamblu al întregii societăți, pentru că merită. Toți acești bani, care vor veni pentru România, vor oferi o șansă la o viață mai bună pentru fiecare dintre cetățenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbției acestor fonduri europene, indiferent că este vorba de un întreprinzător, că este vorba de un reprezentant al unei profesii liberale, indiferent dacă este vorba de un angajat sau de un om care își caută un loc de muncă, indiferent dacă este vorba de un angajat în sectorul public al cărui venit depinde de dezvoltarea economică a țării, indiferent dacă este vorba de un părinte sau un bunic a cărui pensie poate crește numai pe baza creșterii numărului de angajați și pe baza creșterii salariului mediu în economie.

Obiectivele noastre prin acest Plan Național de Reziliență și Recuperare și prin toate celelalte programe finanțate din fonduri europene este să îi susținem pe toți aceia care merită o șansă de dezvoltare, să îi susținem pe toți aceia care au proiecte serioase și, mai ales, efectele acestor finanțări să se vadă printr-o creștere a calității vieții pentru fiecare dintre români. Închei prin a spune că suntem pregătiți să punem în practică un plan de dezvoltare fără precedent, extrem de ambițios, dar, mai ales, bine pus la punct, care are în spate un plan de implementare și, mai ales, care are asigurate resursele financiare și, mai ales, capabilitățile necesare pentru implementare. Implementarea acestui program va presupune inclusiv reforme ample ale statului român, modernizarea statului, digitalizarea statului, creșterea calității competenței în sectorul public, o îmbunătățire a comunicării între instituțiile guvernamentale și toți ceilalți actori instituționali sau actori sociali, un efort comun în parteneriate, pentru a reuși implementarea unor proiecte complexe, care urmează a fi finanțate. Vă garantez că tot acest efort va merita; în următorii ani vom avea parte de o dezvoltare accelerată, iar proiectul extrem de ambițios pe care ni-l propunem îl putem realiza împreună.

Sursa: citește articol integral aici

Distribuie articolul: